Conopida. Beneficii si retete

Membru important in familia cruciferelor, alaturi de varza, broccoli, varza de Bruxelles, gulii, ridichi si alte cateva legume, cu frunze verzi si carnoase, si ruda buna cu rapita, mustarul si micsuneaua, conopida este o leguma demna de toata lauda, cu multiple beneficii, dovedite, pentru sanatate.

Ce trebuie sa stii despre conopida

In esenta, o conopida este un mare buchet de flori. Face parte din specia Brassica oleracea si este o planta anuala, care ajunge la maturitate la finele verii si inceputul toamnei. Este o leguma foarte bogata in nutrienti, deosebit de apreciata, in ultima vreme, si inclusa in preparate diverse, tocmai ca urmare a versatilitatii exceptionale pe care o are. Conopida are un gust usor dulce, care, pus corect in valoare, te poate duce cu gandul la nuca, avand o aroma specifica, usor intepatoare si textura variata, in functie de modul in care este gatita.

Desi exista ideea ca cele mai sanatoase sunt fructele si legumele intens colorate, conopida este o exceptie notabila. Ruda de „sange” cu broccoli - de care se deosebeste prin culoare, marimea si desimea mugurilor florali si ramurile inflorescentei, conopida are mai putine calorii si carbohidrati, in timp ce broccoli are mai multe vitamine si minerale.

Conopida este o foarte buna sursa de vitamina C si K, folati si fibre. Este, de asemenea, bogata in fitochimicale si antioxidanti, compusi naturali despre care se considera ca joaca un rol in prevenirea bolilor cronice, daca este consumata constant, mai ales in stare cruda, sau cat mai putin tratata termic, cel putin o data sau de doua ori pe saptamana.

Valori nutritionale si beneficii

Desi are foarte putine calorii, circa 30 in 100 de grame, conopida este o sursa buna de proteine vegetale (1,18 g/100 g), este complet lipsita de grasimi si are 4,71 g/100 g carbohidrati. Sta foarte bine la capitolul fibre (1,2 g). In 100 de grame de conopida sunt 48.2 mg de vitamina C, ceea ce reprezinta 58% din necesarul zilnic si 15% din necesarul de vitamina K, respectiv 15.5 μg. Conopida contine si un complex de vitamina din grupul B (B1, B2, B3, B5, B6 si B9), in proportii variabile, acoperind intre 4 si 14% din necesarul zilnic. Pe langa toate acestea, mai are potasiu, magneziu, mangan si fosfor, la care se adauga cantitati mai mici de fier.

Conopida contine 90-92% apa si combinatii complexe de izotiocianati, glucozinolati si antioxidanti, printre care se regaseste si colina, un nutrient apreciat ca fiind esential, sintetizat in ficat, in cantitati mici, si completat prin alimentatie. Desi nu este nici vitamina, nici mineral, aceasta este adesea asociata cu cele din grupul B, datorita similitudinilor de compozitie. Colina intervine in activitatea cerebrala, functia hepatica si in unele functii ale metabolismului grasimilor.

Combinatia de vitamina C si K asociata cu manganul are capacitatea de a neutraliza radicalii liberi, inainte ca acestia sa poata provoca daune celulelor sanatoase si, prin aceasta, se manifesta rolul preventiv legat de unele afectiuni cronice. Fibrele continute sustin procesele intestinale si contribuie la eliminarea grasimilor in exces, cu beneficii asupra intregului organism.

Trebuie spus ca toate aceste beneficii sunt caracteristice tuturor cruciferelor, familia acestor legume fiind o sursa importanta de compusi care contin sulf - substanta care ofera acestor legume mirosul specific. Unele studii arata ca acesti compusi pot oferi protectie impotriva unor boli, atata vreme cat sunt adusi din alimente consumate constant.

Compozitia o face ideala in dieta vegetarienilor, a persoanelor care au intoleranta la gluten si a celor care urmeaza o dieta pentru scaderea in greutate.

Conopida portocalie a fost descoperita in 1970, undeva la granita dintre SUA si Canada, intr-o zona mlastinoasa, si este o mutatie naturala, fiind creati diferiti hibrizi. Are un gust dulce, iar preparata in orice mod similar cu al conopidei clasice, albe, are o textura mai cremoasa. Este foarte bogata in vitamina A si este cultivata destul de des.

Culoarea conopidei violet provine de la antocianine, pigmenti vegetali bogati in antioxidanti identici cu cei care se gasesc in varza rosie. Este un hibrid natural, probabil o combinatie intamplatoare dintre varza rosie si conopida, cu inflorescenta usor sfaramicioasa de culoarea lavandei, pana la violet inchis. Este colorata intens doar la suprafata, in interior avand culoarea alba-crem. Are aroma specifica a conopidei, dar mai discreta, are un gust placut, dulce, si este lipsita de tenta amaruie. Cand fierbe, devine verde.

Efecte adverse

Nu s-au identificat reactii alergice semnificative la conopida si hibrizii acesteia, dar, consumata in exces, mai ales in stare cruda sau partial preparata, poate produce balonare, gaze intestinale, uneori, vagi senzatii neplacute la nivelul stomacului.

Un posibil efect secundat ar putea sa apara in cazul persoanelor care se afla sub un tratament  pentru coagularea sangelui, iar un consum exagerat de conopida ar putea interfera cu acesta. Efecte sunt putin probabile in cazul consumului de cantitati normale, pentru o portie, o data, de doua ori pe saptamana.

Retete cu conopida

Este o leguma extrem de versatila: poate fi fiarta, coapta, preparata sub forma de sote, combinata cu alte legume, dar poate fi consumata si cruda sau murata. Poate fi folosita inclusiv in preparatele dulci, carora le ofera o textura spectaculoasa, asa cum fac dovlecelul si morcovul. Incearca aceste cateva retete spectaculoase, unde conopida este ingredientul principal.

Supa crema de conopida

Poate sa fie una dintre cele mai bune supe crema. In plus, se face extrem de repede.

Mod de preparare

Pune buchetele de conopida, taiate in dimensiune medie, pe o foaie de copt intr-o tava care merge la cuptor. Stropeste-le cu ulei, presara sare, chimen si cimbru uscat. Coace-le pentru 15-20 de minute la foc mediu, pana devin aurii.

Caleste ceapa tocata intr-o lingura de ulei. Pune usturoiul tocat si telina taiata marunt sau data prin razatoare. Caleste atat cat este necesar pentru ca legumele sa se inmoaie. Pune conopida in supa si fierbe totul pentru 10 minute, intr-o oala cu capac, la foc mic.

Omogenizeaza supa cu un blender vertical pana devine cremoasa si fina. Adauga smantana, amesteca si condimenteaza cu sare, piper. Presara patrunjel proaspat si serveste supa simpla sau cu crutoane ori paine cu usturoi.

Afla totul si despre miere

Salata calda de conopida

Este o combinatie delicioasa, perfecta pentru o cina usoara sau o completare inspirata, alaturi de carne la gratar.

Mod de preparare

Incinge cuptorul si coace buchetele de conopida stropite cu putin ulei si sare, pentru 15 minute.

Toaca, in felii fine, ceapa rosie si pune-o peste conopida. Stropeste totul, din nou, cu putin ulei  Continua coacerea pentru inca 15 minute. Prepara un dressing din otet si miere. Adauga, daca este nevoie, o lingura de apa. Pune in dressing stafidele, apoi adauga sare si piper. Intr-un bol mare, pune frunzele verzi si fulgii de migdale. Adauga conopida cu ceapa rosie, coapte (dupa ce se racoresc putin), apoi sosul preparat. Amesteca usor si serveste imediat cu paine prajita. 

Taie conopida in bucati mici si indeparteaza cotoarele, astfel incat sa ramana doar ultimele ramificatii (restul de conopida se poate folosi la o mancare sau la o supa). Pune conopida in  procesor. Din cateva impulsuri scurte, se va marunti si va avea aspect de cuscus sau de orez. Pune-o intr-un vas, presara putina sare si coace-o in cuptorul cu microunde pentru cinci minute, sau la aburi, pentru 10-15 minute, fara sa adaugi apa. Stropeste-o cu ulei, presara ierburile aromate si gata! 

AICI gasesti toata oferta de orez

Conopida cu branza la cuptor

Preparata cu putina atentie, aceasta mancare „clasica” poate sa devina un fel potrivit pentru orice ocazie.

Mod de preparare

Pune conopida la fiert, rupta in buchetele potrivite. Las-o sa fiarba circa 5 minute la foc potrivit, dupa ce incepe apa sa clocoteasca. Pune sare si un pahar cu lapte, in apa. Va ramane alba si va avea un gust foarte placut.

Scurge conopida si las-o deoparte. Pune laptele pe foc, adauga untul, sare, nucsoara macinata si piper. Pune faina si omogenizeaza bine, cu un tel, in timp ce amestecul ajunge la fierbere. Sosul se va ingrosa. Amesteca pe foc inca două-trei minute. Sosul trebuie sa fie gros si fin. Da deoparte si adauga branza rasa. Amesteca usor. Unge un vas mai inalt, care merge la cuptor, cu un strat gros de unt, presara pesmet si tapeteaza tava. Pune conopida si toarna sosul cu branza pe deasupra. Rade putin cheddar deasupra si coace totul la foc potrivit, pentru 20 de minute. Serveste fierbinte, cu salata verde.

AICI gasesti toata oferta de LAPTE

Chec cu conopida

Reteta este simpla si cu totul speciala. Este o cale prin care poti aduce conopida in lumea fantastica a dulciurilor de casa sanatoase.

Mod de preparare

Pregateste o forma pentru chec, rotunda sau dreptunghiulara. Trebuie unsa si tapetata cu hartie de copt. Rade coaja de la lamaie si portocala, apoi stoarce-le sucul.

Fierbe conopida, timp de 5 minute, dupa ce incepe sa clocoteasca. Scurge apa si clateste-o sub jet de apa rece, apoi las-o sa se scurga foarte bine (eventual, pe un servet absorbant). Striveste-o cu o furculita sau in robotul de bucatarie. Pune sucul de citrice si coaja rasa de la acestea si omogenizeaza. Adauga zaharul si esenta de vanilie si amesteca bine. Pune ouale, pe rand, apoi uleiul si, la final, faina, combinata inainte cu un praf de sare si praful de copt. Omogenizeaza bine si pune totul in vasul pentru copt. Se coace circa 40 de minute, la foc mic. Este gata cand trece testul cu scobitoarea. Se poate manca simpla sau poate sa fie blat pentru un tort. Se poate insiropa sau poti adauga in compozitie nuci maruntite, fructe confiate, stafide sau chipsuri de ciocolata.

 

Despre conopida, Plinius cel Batran (cel care a realizat modelul folosit si azi al enciclopediilor si primul autor al unei enciclopedii despre plante) scria, in secolul I, ca este cea mai buna dintre toate soiurile de varza. Merita spus ca fiecare buchetel de conopida are exact forma proportionala a intregii conopide, iar ramificatiile respecta exact tiparul pe care il are intreaga leguma. Fiecare conopida, indiferent de soi sau culoare, respecta regula de aur: raportul dintre lungimea si latimea acesteia este mereu 1,6. 

 

Sursa foto: Shutterstock.com