Strategii in tratarea obezitatii la copii
Obezitatea este o boala plurifactoriala, aparitia sa presupunand interactiuni multiple intre factorii genetici, sociali, comportamentali, psihologici, metabolici, celulari si moleculari, in urma carora se produc modificari ale balantei energetice.
Se caracterizeaza prin cresterea greutatii corporale pe seama tesutului adipos. Indicele de masa corporala (IMC), instrument cu ajutorul caruia se cuantifica nivelul obezitatii, se situeaza intre percentila 85-95 in cazul supraponderalului, intre percentilele 95-99 pentru obezitate, peste percentila 99 in cazul obezitatii severe, iar un IMC > 40 kg/m2 semnifica obezitate morbida.
Obezitatea infantila poate cauza probleme sociale, psihologice si mai ales de sanatate, fiind legata de obezitatea de mai tarziu, din viata de adult. Dezvoltarea obezitatii este legata de activitatea fizica si de nutritie.
Pentru a preveni obezitatea, s-au efectuat 55 de studii pe plan international, care au urmarit programele menite sa imbunatateasca unul sau ambele comportamente: activitatea fizica si alimentatia. Desi, multe studii au fost capabile de a imbunatati aceste comportamente, intr-o oarecare masura, doar unele studii au avut posibilitatea de a vedea un efect al programului privind nivelurile de tesut adipos la copii.
Cel mai bun mod de a combate, in mod semnificativ, prevalenta obezitatii este preventia acesteia. De aceea, problema obezitatii ar trebui sa fie abordata in timpul examinarii la fiecare copil supraponderal. Parintii ar trebui sa fie invatati sa respecte apetitul copilului lor si sa inteleaga ca nu este necesar ca un copil sa termine fiecare sticla de lapte sau toate alimentele din farfurie. Alaptarea si amanarea introducerii alimentelor solide poate reduce riscul de crestere in greutate in viitor.
In acest moment, nu exista medicamente anorexigene care sa fie aprobate de catre Agentia pentru Alimente si Medicamente (FDA) din Statele Unite ale Americii, pentru utilizarea lor la copii. Procedurile chirurgicale, cum ar fi cea de bypass gastric, nu au fost studiate suficient la acestia.
Lapte degresat poate inlocui in conditii de siguranta laptele integral, dupa varsta de doi ani. Produsele alimentare nu ar trebui sa fie utilizate pentru scopuri non-nutritive, cum ar fi confortul sau recompensarea copiilor. Acestia ar trebui sa fie orientati spre o dieta sanatoasa, cu 30% sau mai putine calorii derivate din grasimi. In cele din urma, parintii ar trebui sa limiteze timpul petrecut de copil in fata televizorului, incurajand mai curand participarea la jocuri.
Copilul ar trebui sa mentina un registru alimentar pentru a ajuta la evaluarea dietei zilnice. Jurnal de alimente ar trebui sa includa nu doar tipul si cantitatea de alimente consumate, dar, de asemenea, in cazul in care acesta a fost mancat, ora din zi si cine mai era de fata. In cele mai multe cazuri, jurnalul va fi inexact in estimarea caloriilor consumate, dar per ansamblu va fi de folos in revizuirea alimentelor care pun probleme. Consumul de fibre dietetice este, de asemenea, important, deoarece sporeste satietatea.
Exercitiul fizic este necesar pentru a mentine pierderea in greutate si pentru a redistribui grasimea corporala in muschi. Este, prin urmare, o parte esentiala a oricarui program de management al greutatii. Recomandarile initiale legate de activitatea fizica ar trebui sa implice nivelurile de exercitii a caror dificultate sa creasca treptat, pentru a evita descurajarea. Un obiectiv rezonabil este reprezentat de 20 pana la 30 de minute de activitate moderata pe zi, in plus fata de orice exercitiu pe care copilul il practica in timpul scolii.
Este important ca intreaga familie sa se implice atunci cand avem de a face cu un copil obez. Multe studii au demonstrat ca exista o agregare familiala a factorilor de risc pentru obezitate, astfel ca aceasta ofera copilului mediul de invatare sociala. In cazul in care un copil nu reuseste sa piarda in greutate, in ciuda unui tratament adecvat, este important sa ne abtinem de la acuze de inselaciune privind dieta si activitatea fizica asupra copilului.
Multi dintre acesti copii au experimentat deja mai multe esecuri in vietile lor, iar o incercare nereusita de a pierde in greutate nu ar trebui sa fie adaugata in bagajul lor emotional.