Vitamina H
Vitamina H, denumita si biotina sau colina, este o vitamina hidrosolubila ce face parte din complexul B. Spre deosebire de alte vitamine care provin din alimente, biotina poate fi sintetizata si de flora bacteriana de la nivelul intestinului gros.
Vitamina H joaca un rol important in transferul CO2 in cadrul metabolismului lipidic, glucidic si proteic, functionand ca un cofactor enzimatic. Vitamina B7 este, de asemenea, implicata in reactii biochimice multiple, cum ar fi metabolismul niacinei, degradarea aminoacizilor, formarea purinei (producerea acizilor nucleici) si interactioneaza cu histonele prin intermediul biotinil-transferazei.
Are rol de protectie a pielii si parului, incetinind procesul de albire, avand actiune sinergica cu vitaminele A, B2 si B6. Impiedica depunerea colesterolului la nivelul endoteliului vascular, contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor acumulati in organism, facilitand, astfel, functiile ficatului si ale vezicii biliare. Biotina amelioreaza capacitatea de memorare, poate fi folosita in tratamentul alcoolismului, in hipercolesterolemie, ateroscleroza, hipertensiune arteriala, angina pectorala, diabet zaharat, stres, ciroza hepatica, ulcer gastric, este utilizata, uneori, in programele de reducere a greutatii.
Vitamina H se gaseste in carne (pasari de curte), in special in organe (ficat si rinichi), produse lactate (lapte, branza si unt), galbenusul de ou, stridii, homar, somon, ton, macrou, heringi, avocado, banane, capsuni, pepene verde, grapefruit, coacaze negre, stafide, nuci, ciuperci, mazare verde, conopida, drojdie de bere, germeni de grau, fasole, linte, tarate de ovaz, paine din cereale integrale, fulgi de ovaz, unt de arahide, porumbul, melasa, papadie, nuci, ciuperci, spanac, rosii, morcovi. Ouale consumate in stare cruda impiedica absorbtia vitaminei, datorita avidinei continuta in albusul de ou. Este o vitamina stabila la caldura, dar sensibila la lumina si oxigen. Inamici ai biotinei sunt sulfamidele, alcoolul si tehnicile de prelucrare alimentara.
Doza zilnica recomandata de vitamina H este de 300 μg pentru adultii sanatosi si femeile gravide, si aproximativ 350 μg/zi pentru femeile care alapteaza. Deoarece necesarul zilnic este mic, multe alimente contin aceasta vitamina si organismul produce in mod natural biotina, deficientele fiind rare. Tulburarile metabolismului vitaminei H survin intr-un context special: alimentatia parenterala nesuplimentata cu biotina sau bolile ereditare ale metabolismului acestei vitamine. Deficienta de biotinidaza si holocarboxilaz-sintetaza sunt cele mai cunoscute forme de tulburari ale metabolismul biotinei. Absenta piruvat-carboxilazei biotin-dependenta, propionil-CoA carboxilazei, metilcrotonil-CoA carboxilazei si acetil-CoA carboxilazei poate duce la deficienta carboxilazica multipla, o afectiune amenintatoare de viata. Interventia terapeutica intarziata cu biotina poate duce la tulburari mentale si neurologice ireversibile.
Dupa cum am mai precizat, carenta de vitamina H este foarte rara, dar cu toate acestea ea poate fi intalnita in practica medicala. Antibioticele, care distrug flora intestinala responsabila de sinteza biotinei, si medicamentele anticonvulsivante scad nivelul de biotina din organism. Simptomele deficitului de B7 includ: oboseala, anorexie, greata, anemie, alopecie, dermatita seboreica, piele prea uscata sau prea grasa, culoare cenusie a mucoasei bucale si faringiene, glosita, mialgie, hiperestezie, conjunctivita, stari depresive, convulsii. Aproximativ 50% dintre femeile gravide se confrunta cu deficitul de biotina, o deficienta care poate creste riscul de malformatii congenitale. Cercetari preliminare de laborator arata ca deficitul de biotina apare atat in primul, cat si in al treilea trimestru de sarcina.