Vitamina E

Vitamina E este un antioxidant larg raspandit in produsele alimentare, care contribuie la mentinerea normala a membranelor celulare, a sistemului vascular si nervos. Sunt cunoscute 8 forme naturale ale vitaminei E, denumite tocoferoli, cu structura biochimica asemanatoare si cu aceleasi actiuni fiziologice. Forma cea mai activa si mai eficace din punct de vedere biologic este α-tocoferolul, in functie de care se stabileste necesarul in vitamina E, urmat apoi de beta-tocoferolul, gamma-tocoferolul si delta-tocoferolul.

 

Vitamina E este solubila in grasimi si in alcool, rezista la temperaturi de pana la 250ºC, dar este sensibila la lumina si oxigen. Valori ale temperaturii foarte crescute sau foarte scazute reduc cantitatea de tocoferol continuta in alimente cu pana la 2/3. Vitamina E poate fi, de asemenea, distrusa prin pasteurizarea laptelui, prin contactul alimentelor cu bicarbonatul de sodiu si prin pastrarea acestora timp indelungat. Astfel, carnea refrigerata pierde in cateva zile toata cantitatea de vitamina E detinuta initial. Faina alba are un continut cu 80% mai scazut decat faina integrala. Se recomanda ca uleiurile vegetale sa fie obtinute prin presare la rece si nu prin rafinare, deoarece aceasta operatie se face la temperaturi crescute si determina pierderi importante de tocoferol.

 

In prezent, actiunile specifice ale vitaminei E nu sunt pe deplin elucidate. Tocoferolii functioneaza ca antioxidanti, indeparteaza radicalii liberi, protejeaza integritatea lipidelor nesaturate din membrananele celulare si protejeaza retinolul de actiuni oxidante. Vitamina intervine in procesul de reproducere, asigurand buna functionare a glandelor sexuale si endocrine, faciliteaza depozitarea glicogenului in ficat si in muschi, inclusiv in muschiul cardiac. De asemenea, vitamina E are un rol important in sinteza prostaciclinei, in celulele endoteliale si inhiba formarea de tromboxani in trombocite, reducand, astfel, agregarea trombocitelor la suprafata epiteliului vascular.

 

Aceste efecte asupra agregarii trombocitare sunt importante in ceea ce priveste riscurile pentru ateroscleroza coronariana si tromboza. Este, de asemenea, considerata un factor cheie pentru mentinerea sanatatii si frumusetii pielii, mentine hidratarea ei si ii reda luminozitatea, reduce aparitia cicatricilor si arsurilor, diminueaza ridurile si imperfectiunile, amelioreaza psoriazisul, previne arsurile solare, eritemul, neutralizeaza radicalii liberi, previne cancerul de piele, imbatranirea prematura si este benefica in tratamentul acneei. Din aceste motive, este des folosita in fabricarea produselor de ingrijire a pielii. Vitamina E din alimente, nu din suplimente nutritive, ofera protectie impotriva cancerului de prostata si impotriva Alzheimer. Conform studiilor, consumul alimentelor bogate in vitamina E protejeaza impotriva cancerului  vezicii urinare, reducand  la jumatate riscul de aparitie al acestuia. Ajuta la prevenirea producerii avorturilor, previne anemia.

 

Cele mai importante surse naturale de vitamina E sunt vegetalele: uleiul vegetal si margarina, legumele cu frunze verzi, alunele, migdalele, nucile, soia, porumbul, varza creata, kiwi, papaia, rosiile, germenii de grau, maslinele, dar si ouale, pestele si ficatul. Vitamina E este stocata pentru putin timp in corp: in tesutul adipos, ficat, inima, muschi, glande suprarenale, eliminandu-se pe cale intestinala. Necesarul zilnic de vitamina E este direct proportional cu varsta si cantitatea de acizi polinesaturati din alimentele consumate, putand fi asigurat, in general, de o dieta echilibrata. Batranii, femeile insarcinate si cele care alapteaza au nevoie de un aport suplimentar de vitamina E. Nou-nascutilor trebuie sa li se administreze tocoferol pana la aparitia propriei flore intestinale, deoarece laptele matern este sarac in aceasta vitamina.

 

Deficientele de vitamina E pot aparea ca urmare a unei alimentatii necorespunzatoare sau a unui sindrom de malabsorbtie intestinala. Persoanele cu risc, in special copiii, sunt pacientii cu boli intestinale, boli pancreatice, colestaza cronica, boala celiaca, fibroza chistica si limfangiectazie intestinala. Colangiopatiile care pot duce la sindrom de malabsorbtie de vitamina E includ: atreziile biliare intra- si extrahepatice, numarul redus congenital de canalicule biliare intrahepatice, displazie arteriohepatica, si embriopatii asociate cu virusul rubeolic. In plus, nivele serice scazute de vitamina E pot fi intalnite in abetalipoproteinemie, probabil ca urmare a incapacitatii enterocitele persoanelor afectate de a forma lipoproteine cu densitate mica si chilomicroni.

 

Carenta de vitamina E determina anemie hemolitica, datorita fragilitatii crescute a eritrocitelor si scaderii duratei de viata a acestora, afectiuni neurologice cu evolutie lent progresiva, caracterizate prin ataxie, areflexie, pierderea sensibilitatii proprioceptive si vibratorii, distrofii musculare, cresterea cantitatii de colesterol in ser si in muschi, precum si instalarea aterosclerozei. Carenta de vitamina E se intalneste mai des la batrani si la malnutriti cu diferite boli cronice, sindromul ameliorandu-se la tratamentul parenteral cu vitamina E.

 

Prematurii, care au nevoie de o atmosfera imbogatita cu oxigen au un risc crescut de displazie bronhopulmonara, iar suplimentarea cu vitamina E reduce severitatea si impiedica aparitia acestei afectiuni. Tratamentul precoce cu vitamina E poate intarzia sau preveni neuropatia cu ataxie, care se dezvolta in timpul abetalipoproteinemiei, avand, de asemenea, un efect favorabil asupra cazurilor moderate si severe de retinopatie indusa de prematuritate sau abetalipoproteinemie.

 

Hipervitaminoza E apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi), putand conduce la oligospermie, azoospermie in cazul barbatilor, iar la femei involutie ovariana si tulburari ale ciclului menstrual.