Vitamina B5
Vitamina B5 mai este numita si acidul pantotenic. Numele vitaminei B5 provine din cuvantul grecesc pantos care inseamna “peste tot”. Acesta reflecta prezenta sa aproape oriunde in natura, respectiv in aproape toate tipurile de alimente.
In forma sa metabolic activa, vitamina B5 este asociata cu alte molecule mici care contin si sulf pentru a forma coenzima A. Aceasta conversie permite vitaminei B5 sa participe la o mare varietate de reactii chimice. Vitamina B5 imbunatateste capacitatea organismului de a raspunde la stres, prin sprijinirea glandelor suprarenale. Vitamina B5 obtinuta din alimente ajuta la conversia carbohidratilor si a grasimilor in energie si asigura o productie adecvata de grasimi sanatoase in celule.
In plus fata de aportul dietetic sarac in vitamina B5, probleme digestive reprezinta factorul cel mai comun care contribuie la deficitul de B5. Legatura dintre digestie si deficienta de B5 are legatura cu forma de coenzima A a vitaminei, care este, de obicei, gasita in produsele alimentare. O digestie corecta este neaparat necesara pentru a elibera vitamina B5 din aceasta formula de coenzima A si pentru a permite sa fie absorbita in organism din intestinul subtire. Vitamina C pare sa contribuie la prevenirea deficientei B5. Studiile realizate pe animale arata ca vitamina B12, acidul folic si biotina sunt necesare pentru utilizarea corecta a vitaminei B5 in procesele biochimice ale organismului.
Carenta de vitamina B5 poate fi suspectata la aparitia urmatoarelor simptome: oboseala, tulburari de concentrare, senzatii de slabiciune, amorteli, furnicaturi, senzatii de arsura sau dureri la nivelul picioarelor. Astfel, este subliniata interdependenta dintre vitaminele B, motiv pentru care multi cercetatori cred ca simptomele deficitului de B5 sunt in primul rand simptomele deficitului intregului complex de vitamine B. Nu se recomanda suplimentarea vitaminei B5 cu mai mult de 2 grame pe zi, pentru ca aportul sporit de vitamina B5 poate provoca diaree usoara. Pe de alta parte, doze sub 500 mg de vitamina B5 au fost utilizate pentru a trata constipatia.
Surse de vitamina B5 sunt reprezentate de: ciuperci, conopida, broccoli, varza creata, seminte de floarea-soarelui, rosii, capsuni, iaurt, oua, zahar, porumb. Academia Nationala de Stiinte din Statele Unite ale Americii recomanda 1,7 miligrame de vitamina B5 intre 0-6 luni; pana la 10 ani, circa 2 miligrame; la adolescenti 5 miligrame; la femeile insarcinate 6 miligrame, iar la cele care alapteaza 7 miligrame. Acidul pantotenic este relativ instabil in produsele alimentare, putand fi pierdut in proportie destul de mare prin gatit, congelare, prelucrare sau diverse procesari comerciale. Cercetarile privind alimentele congelate au aratat o pierdere de 21 pana la 70% a vitaminei B5 in produsele de origine animala, cum ar fi carnea, si pierderi similare pentru boabele prelucrate, cum ar fi boabe de cereale si legumele conservate. Fructele si sucurile de fructe pierd intre 7 pana la 50% din vitamina B5 in timpul prelucrarii si al ambalarii.
Vitamina B5 poate juca un rol fie in prevenirea, fie in tratarea anumitor boli, precum: insuficienta suprarenala, cataracta, sindrom de oboseala cronica, oboseala generalizata, hiperlipidemie, osteoartrita, poliartrita reumatoida. Acidul pantotenic si calciul-D-pantotenat sunt formele cele mai comune in care vitamina B5 este disponibila ca supliment alimentar. O forma mai scumpa, numit pantetina, este de asemenea disponibila. Aceasta forma de vitamina implica adaugarea unei molecule mici ce contine sulf, numita cisteamina in acidul pantotenic. Pentru ca adaugarea moleculei cu continut de sulf va avea loc de regula in organism, suplimentul nutritiv furnizeaza vitamina intr-o forma mai bioactiva.