Olanda
Olanda
Se spune, mai in gluma, mai in serios, ca cea mai subtire carte de bucate din lume este cea de bucatarie olandeza. Simpla si onesta, aceasta sta insa marturie despre folosirea creativa a unor resurse limitate, mentalitate specifica olandezilor, si surprinde, la o privire atenta, prin preparate pline de savoare – doar mai putin cunoscute noua.
Faptul ca Olanda are cea mai joasa altitudine din lume si ca este una dintre tarile cu cea mai mare densitate a populatiei explica multe. Cu terenurile inundate adesea, olandezii au fost nevoiti sa gaseasca mereu solutii pentru a folosi cat mai eficient tot ce au. Initial, ca si alte gastronomii din jurul Marii Nordului, cea olandeza s-a bazat mult pe peste, lactate, vanat. Apoi, sub influenta bucatariei din Burgundia si Franta, a cunoscut un fast nemaiintalnit.
Daca ne gandim doar la picturile maestrilor flamanzi si olandezi cu tematica gastronomica, suntem impresionati de abundenta etalata. Razboiul cu Spania a avut ca efect mutarea multor bancheri, negustori si comercianti de la Anvers la Amsterdam, care a devenit cel mai mare centru comercial si bancar al Europei. Provinciile Unite olandeze si-au deschis portile si pentru refugiatii religiosi (evrei, hughenoti). Avand acces la finantari, Olanda si-a creat un imperiu colonial impresionant, bazandu-se in special pe cucerirea militara a unor asezari spaniole si portugheze deja existente, nu pe descoperiri noi.
PROSPERITATEA SECOLULUI DE AUR
Excelenti navigatori si negociatori, olandezii au devenit in scurt timp cea mai importanta putere comerciala si maritima din Europa. Secolul XVII, denumit „secolul de aur olandez”, a facut din mica tara nordica una foarte prospera. De-a lungul a trei secole, sub stapanire olandeza s-au aflat zone intinse de pe cinci continente: Asia (Indonezia, Ceylon/ Sri Lanka, India, Formosa/Taiwan, Singapore, Iran, Pakistan), America de Nord (New Netherlands, ce cuprindea si New York-ul), America de Sud (parti din Brazilia, Columbia, Chile, Tobago, Guyana, Surinam, mai multe insule din Caraibe), Africa (Angola, Senegal, Ghana, Africa de Sud), Australia.
MODESTIA, O VIRTUTE
Cum se face ca o tara atat de bogata si cu influente din atatea colturi ale lumii nu are o gastronomie stralucitoare? In primul rand, sunt felul de a fi al olandezilor si traditiile religioase, care pun valoare pe modestie si pe lipsa ostentatiei. In al doilea rand, dupa ce au pierdut sau au vandut Marii Britanii majoritatea coloniilor, olandezii au adoptat o strategie de austeritate culinara, resursele fiind tot mai putine, iar populatia, tot mai numeroasa.
In secolul al XIX-lea, au devenit o moda mesele „frugale”. Existau chiar scoli pentru tinere, in care erau invatate sa gateasca spornic si economicos, din putine ingrediente. Majoritatea retetelor traditionale au fost atunci simplificate si adaptate pentru a respecta „sfanta treime culinara” a bucatariei olandeze: carne si doua legume. Tehnicile de gatit erau si ele simple, pentru a economisi timp si combustibil. S-a creat astfel o bucatarie simpla si eficienta, dar sanatoasa si consistenta, care abia de curand si-a reafirmat latura exotica si aventuroasa.
INGREDIENTE DE BAZA
Olandezii sunt mari amatori de legume. Cartoful este vedeta absoluta, dar nelipsite sunt si varza, sparanghelul, sfecla rosie, mazarea, telina, morcovii, ceapa, varza de Bruxelles, andivele, spanacul sau conopida. Carnea de porc, pui sau vita se regaseste in multe retete, dar specific este pestele. Heringul, tonul, codul, somonul, sardinele, tiparul, dar si fructele de mare fac parte din dieta zilnica. Pestele se serveste crud, sarat sau afumat. Lactatele sunt foarte gustoase si grase, iar cascavalurile olandeze sunt cele mai cunoscute din lume – Gouda si Edam fiind doar doua dintre marcile fabricate de secole de producatorii locali.
MESE SIMPLE SI ONESTE
In Olanda, la pranz poti sa incerci, ca aperitiv, heringii sau scrumbiile crude cu ceapa, macroul cu unt sau tiparul afumat si, neaparat, supa de mazare cu felii de carnati sau carne afumata, cu paine de secara. La cina se mananca „stamppot”, piure de cartofi cu alte legume si cu carne, „boerenko-olstamppot”, un preparat pe baza de varza amestecata cu cartofi, servit cu carnat.
Multe preparate indoneziene au devenit parte din meniul obisnuit („bami goreng” – noodles, „babi ketjap” – porc in sos dulce, „patat sate” – cartofi prajiti cu sos satay. Olandezii sunt priceputi la tartele cu mere si scortisoara, prajituri crocante, checuri cu fructe, biscuiti si fursecuri. Cafeaua si ceaiurile, printre care cel de menta, incheie de obicei mesele.